În inima Munților Șureanu, la granița dintre județele Alba și Sibiu, se întinde cu măreție Lacul Oașa, un lac de acumulare spectaculos, format pe râul Sebeș. Aflat la o altitudine impresionantă de 1.255 de metri, acest lac este nu doar un monument de inginerie hidrotehnică, ci și un colț de natură sălbatică, care atrage anual sute de turiști, pescari și iubitori ai muntelui.
Un colos de apă cu rol strategic
Cu o suprafață de 441 de hectare și un volum de apă de 136 de milioane de metri cubi, Lacul Oașa este cel mai mare dintre lacurile de acumulare de pe cursul râului Sebeș. Imensitatea sa se desfășoară într-un cadru geografic cu aspect depresionar, unde versanții împăduriți cu molizi seculari amplifică senzația de izolare și măreție. Această întindere de apă s-a format în urma construirii Barajului Oașa, o lucrare inginerească de proporții colosale, realizată în Defileul Oașa, în punctul de întâlnire al râurilor Frumoasa și Slanele.
Barajul, pus în funcțiune în anul 1979, are o înălțime de 92 de metri, o lățime de 205 metri la bază și doar 5 metri la coronament, dovedind precizia tehnică și calculul sofisticat care au stat la baza construcției. Rolul său principal este de a alimenta centrala subterană Galceag, inaugurată în 1980, care valorifică potențialul hidroenergetic înmagazinat în acest bazin. Această centrală este una dintre cele mai importante din regiune, contribuind semnificativ la sistemul energetic național.
Natură neatinsă și refugiu pentru pescari
Dincolo de rolul său economic și tehnic, Lacul Oașa este și un sanctuar natural. Amplasarea sa într-o zonă montană retrasă face din acest loc o destinație ideală pentru cei care caută liniște, aer curat și peisaje de neuitat. Malurile lacului, acoperite de păduri dese de molid, adăpostesc o biodiversitate specifică zonelor alpine și oferă un refugiu perfect pentru fauna locală.
În plus, lacul este o destinație populară pentru pescuit sportiv. Apele sale limpezi găzduiesc specii precum cleanul și păstrăvul, acesta din urmă fiind reintrodus în ecosistem prin populări succesive cu păstrăv indigen și curcubeu. Condițiile naturale ale lacului – temperatura scăzută a apei, adâncimea variabilă și lipsa poluării – creează un habitat propice pentru dezvoltarea peștilor și oferă pescarilor o experiență autentică, departe de agitația urbană.
Un drum spectaculos și acces dificil
Drumul spre Lacul Oașa este o călătorie în sine. Cei care doresc să ajungă aici trebuie să urmeze traseul Transalpina (DN67C), una dintre cele mai pitorești șosele din România, care leagă Sebeșul de Novaci, traversând Munții Parâng. Din apropierea lacului, se poate ajunge cu ușurință și în stațiunea turistică de interes național Șureanu, dar și la mănăstirea Oașa, un alt punct de atracție spirituală și culturală a regiunii.
Accesul relativ dificil, în special în sezonul rece, a contribuit la păstrarea caracterului sălbatic al zonei. Cu toate acestea, în sezonul cald, zona atrage tot mai mulți turiști pasionați de drumeții, ciclism montan, off-road sau pur și simplu de explorarea liniștită a unui peisaj mirific.
Lacul Oașa – între trecut și viitor
Dincolo de frumusețea sa naturală și de performanța inginerească pe care o reprezintă, Lacul Oașa rămâne o punte între trecut și viitor. Construit în anii finali ai epocii comuniste, ca parte a unui proiect energetic de anvergură, el își continuă misiunea și în prezent, adaptându-se noilor cerințe legate de sustenabilitate și protejarea mediului.
Fie că este privit ca sursă de energie curată, refugiu natural sau loc de reculegere spirituală, Lacul Oașa este o emblemă a echilibrului între om și natură. Într-o lume în care dezvoltarea și conservarea par adesea în opoziție, acest lac de munte dovedește că pot coexista armonios – dacă sunt respectate legile naturii și măiestria umană.